Fiecare dintre noi are un demon ascuns. El traieste undeva inauntrul sufletului nostru,in cele mai adanci locuri,de care nici noi nu stiam ca exista.
Îngerul stă veşnic lângă noi, loial şi servil ca un câine bătrân şi ascultător, pe când demonul doarme şi aşteaptă. Iar din momentul în care a simţit neputinţa, deznădejdea, slăbiciunea se trezeşte, deschide ochii şi mârâie.
Demonul se propteşte în faţa îngerului iar cu un urlet sălbatic începe lupta dintre binele şi răul din noi. Lumina se contopeşte cu întunericul rezultând un amestec cenuşiu dominat de nuanţe închise din care, din când în când, mai răzbeşte câte o rază de lumină, singura mărturie că lupta este în toi. Sufletul este neliniştit, iar întreaga fiinţă umană pare că ia parte la luptă.
Unii oameni decid sa isi ascunda cealalta parte .. fie rea fie buna . .. dar oameni buni .. este imposibil ;)
Nu exista trup doar cu un suflet pur plin de lumina fara intuneric.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu